Archive for August, 2009

Optimistul ca betivul.

Se imbata constient. Ii place  sa simta cum alcoolul cum ii amorteste gustul. Bea fiecare vis din pahare mizerabile gasite pe mese, la o petrecere unde nimeni nu il baga in seama. Le cauta pe intuneric, printre alti betivi ce danseaza isteric, sub influenta shoturilor care i-au ars pe gat. Si bea. Duce fiecare pahar la gura si inghite otrava fiecarei sperante pana cand tot corpul se opune.Deja fiecare picatura ramane in gat si refuza sa alunece, iar gura saliveaza abundent anticipand intreaga mare de iluzie cum isi face loc inapoi prin interiorul sau amortit de alcool.

Mai simte pentru o secunda gustul intepator al visului  original, pentru ca mai apoi sa verse fiecare strop de prostie.Prostie voita.Prostie constienta.Prostie dulce. Si varsa,varsa tot pentru ca i-a ajuns sa spere,sa bea minciuni. O dara de saliva ii atarna din coltul crapat al gurii. Saliva beata ce arde buzele ca acidul.

Apoi, cade. Cade cu fata de gresia rece din W.C.-ul public al localului plin de optimisti dezamagiti. Fara sa tina minte, ajunge intr-un pat banal cu perne albe. Are ace infipte in craniu si ochii plini de fum usturacios. “N-o sa mai beau niciodata” zice el.Pana seara urmatoare,cand sticla cea noua e ca o ispita ce da impresia unei bune investitii de optimism.

Toate sticlele sunt la fel.

8906d654773bac6af783d7d66060fa35

“Poti zidi o lume-ntreaga, poti s-o sfarami… orice-ai spune,
Peste toate o lopata de tarâna se depune.”

Advertisements

%d bloggers like this: